impleticiti in sare si guvizi
M-am uitat la el si m-am vazut pe mine.
Era incredibil.
Departe de ce traisem pana atunci.
Am adormit cu sufletul plin de el si asa m-am trezit.
Am rasarit o data cu soarele.
Trecutul nu mai conta, viitorul putea sa astepte iar prezentul…
Stateam pe plaja, era seara. Nu vorbeam, nici macar nu ne tineam de mana. Pur si simplu stateam unul langa celalalt, pe aceeasi piatra. Nu stiu ce se citea pe fetele noastre, treceau oameni pe langa noi privindu-ne cu un fel de zambet ciudat. Imi zbura parul spre mare, era un aer sarat. Imi venea sa scriu; pe nisip, pe alte pietre, pe oameni, pe apa, pe cer. Sa scriu ca iubesc, ca am inima plina de o emotie extraordinara. Ca nu astept nimic in schimb. Ca am tot ce imi trebuie. Ca as fi fost in stare sa raman acolo pe plaja, doar cu el, cu noaptea si cu marea.