face to face with the man who sold the world (13)

-fragmente-

Am mers spre plaja vorbind despre ce-a facut fiecare in ultima vreme.
-Hai sa stam acolo, vrei?
-Ok, hai.
Am mers ceva, apoi ne-am asezat pe niste pietre.Stateam in stanga lui.Chiar daca batea soarele si era destul de dificil sa gasesc un loc unde sa ma pot uita fara sa ma doara ochii, nu m-am uitat prea mult la Mihai.Doar il ascultam si uneori mai spuneam si eu cate ceva.
-Hai sa facem niste poze, vrei?
S-a ridicat si mi-a intins mana.
-Ok, hai.
Am pasit prin nisip unul in spatele celuilalt de parca dansam, pana am ajuns chiar langa mal.Mai intai i-am facut eu cateva, apoi mi-a facut el mie.N-aveam prea mare chef, dar ii statea bine incercand sa ma faca sa ies normal, asa ca am stat.
-Ok, acum sa gasim pe cineva care sa ne faca poze impreuna.
Ok, ar fi ceva.
-Nu va suparati, ne faceti si noua…?
-Da, flacau, va fac.
A venit langa mine si m-a prins de solduri.
-Ia mai stati sa va mai fac una, ca tare frumosi sunteti.
Ne-am uitat incurcati unul la celalalt.Ne-a mai facut vreo trei poze, apoi ne-a dat inapoi aparatul foto.
-Frumosi, imi place de voi.’S ai grij’ de ea, auzi?!
Nu s-a abtinut niciunul, am izbucnit in ras si ne-am asezat din nou pe pietre.Ori a incercat sa faca umbra, ori nu stiu ce-a vrut sa faca, dar si-a pus o mana dupa umerii mei si a ramas asa.Ne-am uitat la poze, apoi am pus camera deoparte si m-am intors spre el, incercand sa gasesc un subiect de conversatie sau ceva, incepea sa fie o tacere ciudata, si nu stiu cat de comfortabila.Cred ca a inteles gresit gestul meu, pentru ca mi-a dat o suvita dupa ureche si a inceput sa se apropie din ce in ce mai mult.Nu i-am spus nimic, doar m-am dat putin inapoi, cat sa-i dau de inteles ca… pur si simplu nu.

-N-o spui cu prea mare incantare, Cristina, nu te mai minti singura…Ai puterea de a-i face pe altii fericiti, ce iti cer acum e sa fii tu insati fericita.
Il cunosteam de cateva ore si deja ma punea fata in fata cu o chestie pe care n-am fost in stare s-o recunosc saptamani bune.
-Ok, pai… drum bun, si sa-mi trimiti pozele.
-Merci.Bine.
L-am imbratisat, apoi m-am dat un pas inapoi si l-am privit.Se uita urat la mine, si la ce-mi spusese mai devreme, serios ca-mi venea sa-i trag o palma.Serios.Nu i-am mai spus nimic, m-am intors si am intrat.
Sincera sa fiu, m-am intrebat cum ar fi fost daca.Dar nu eram totusi atat de curioasa incat sa fi facut asta intr-adevar.In plus, mi-am respectat principiile intr-un caz destul de delicat, si asta ma facea sa ma simt mult mai sigura pe mine.Ma intrebam ce mi se cuvine cu adevarat si daca am avut vreodata ceva care sa-mi fie destinat mie sau daca, dimpotriva, n-am facut decat sa particip, sa fiu victima destinului pe care l-au avut oamenii din viata mea, a idealurilor si obiectivelor lor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

soarecidebiblioteca

“People say that life is the thing, but I prefer reading.” ― Logan Pearsall Smith

Şiraguri de gânduri

gânduri înşirate pe aţa vieţii... din Bucuresti

jurnalul unei femei

I believe everything happens for a reason

vitali cipileaga

de vorbă cu tine

WIIYH

World Is In Your Hand

ANDREEA B.

Când sufletul vorbeste, ai suficientă putere să-l asculţi?

Cuvintele din cărţi

blog de citate

PSIHOLOGIE ON LINE

Construieste-ti o cariera de succes, afla cum!

Centrul Cultural Nicapetre

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

Revista Gând Românesc

Revista Gând Românesc - Asociația Culturală ”Gând Românesc, Gând European”

Life

We can destroy what we have written,but we cannot unwrite it.

Zâmbete în colţ de cer

'' Viata este pe zile si fiecare zi are o poveste!'' Oana Pellea

letopiseț de web

andreeasevici

Sop-St

Now I know only I can stop the rain

%d blogeri au apreciat asta: